Hello and welcome to beautiful Blogtrotter.ro.

Archive for August, 2009

Welcome back capitain , let’s have a riot!

Voi mentine un soft focus asupra realitatii intrucat  sincer, nu-mi  place prea mult. M-a izbit precum aburul care se ridica in zori din pamantul ce dogoreste la 40 de grade. E foarte ciudat sa fi mers cu caiacul pe mare aproape 30 de km si singurul sentiment  de neliniste sa ti-l dea …linistea…iar in prima zi la metroul din Bucuresti, sa te simti la propriu luat de val..ul de oameni care se napusteste afara pe usile intre deschise ale vagonului. Se fuge ! se da din coate se calca in picioare… Ma simt precum capitanul Blood care privea detasat de la balconul resedintei lui elegante, gloata beligeranta ce se involbura catre piete urland ceva despre o cauza …/criza.“Quo, quo, scelesti ruitis!-lat.”
Imi zburataceste un zambet pe buze, cu gust sarat si dulce si in nari imi staruie inca miros de pin. Nimic mai usor . Se  anuleaza automat cand coridorul ce duce spre birou ma intampina cu miros proaspat de spital dezinfectat. Inauntru boala incurabila face ravagii : Zambete sparte, cearcane estompate sub centrimetri de machiaj, idealisti, filfizoni cu cravata si pantaloni scurti fac cercuri pe loc cu mainile adinc infipte in par si cu spatele drept pe spetezele de la scaune .“Bine ai venit , a fost bine nu?” cine stie cand mai pupi concediu d’asta..

Posted on 24 August '09 by admin, under Urban. No Comments.

ma cheama lola

Ii vad cum roiesc in jurul ei in tipicul lor dans initiatic. Se rostogolesc in parfumul ei, fac lupinguri si picaje incercand sa-l inspire printre replici. Ei sunt prietenii lui, cu ochi mari zgaiti gata sa jure ca sunt la fel de treji ca atunci cand au plecat de acasa. Are un nume usor de retinut; el le povestise deja destule despre weekend-ul petrecut la cabana cu noua lui iubita. Si totusi cu totii o intreaba pe rand acelasi lucru:” Cum te cheama?”. Iar ea zambeste candid rotunjundu-si gura si rostind mult asteptatele silabe:LO -LAA.
Stiu ei foarte bine cum o cheama insa nici unul nu pare a se satura sa o vada rostindu-si numele si astfel se arata interesati, dornici de… conversatie. Nu se grabesc sa-i solicite inteligenta nu -si doreste nimeni nimic mai mult decat ca imaginea ei dandu-si parul dupa ureche si aplecandu-se sa asculte intrebarea, sa se desfasore la nesfarsit, cu incetinitorul.  Superstar in devenire sau “one hit wonder” acum scena este a ei iar ea stie foarte bine asta. Privesc lenes tabloul din jiltul meu de la masa alaturata barului si decid sa mazgalesc ceva pe un colt de servetel. Ceva care sa imi aduca aminte mai tarziu-titlul melodiei care se tanguie pe fundal. Ridic privirea inca odata tragand din tigara de foi si vad siluetele topindu-se in penumbra rosiatica a barului. Se misca lent, in cercuri largi trecute. Imi slabesc un pic cravata, oricum e pusa de efect…si imi continui mazgaleala turmentata pe bucata de hartie care absoarbe mult prea multa cerneala. Literele se intrepatrund. Ar fi mai bine sa schitez ceva vag . Nu gasesc ca representare decat Saturn cu cei “N’” sateliti ai sai. Imi incolteste un zambet pe buze si termin prin a trasa o linie dreapta, cat de dreapta posibil si apoi 9 mici cerculete de-a dreapta si de-a stanga ei.

Cum poti simti parfum de iasomie in duhoare puturoasa a unui club in care se fumeaza mai mult decat se bea? Ei bine poti. Si precum gustul de madlena in amintirea unora, parfumul de iasomie ma arunca in trecut, in dulcea amintire a unei tinereti mai mult sau mai putin indepartate. Tresar.

 ” M-ai desenat?”  Ridic ochii. Iar ea ii coboara curioasa catre servetelul de sub palma mea.

Zambesc: ” DA.. iti place? title=”lola2.JPG”>lola2.JPG

Posted on 17 August '09 by admin, under Urban, idilice. No Comments.

Dupa ploaie vine … furtuna.

M-am intors. Dupa  zecile de fituici scrise dezordonat si apoi imprastiate prin geanta am gasit azi un caiet cu file goale. Il deschid” le blanc des feuilles n-est plus le ciel!” asa scriam candva. Asa sa fie?

Acum astept un semn de la suflet. Cred ca in incercarile evazive de a-mi nega fiinta nu am facut altceva decat sa-mi intaresc convingerea in pluralitatea destinului .
I’m here I’m lost. – Sunt in deriva inconjurata de apele  negre involburate fara a intrezari“ Speranta”. Mi-e dor de panzele ei care se infoaie in vant, de franghiile care-i biciuiau puntile si de paramele ce–o tineau in siguranta atunci cand ancora din port in port.
De la profeti la prezicatori, de la vraci la oameni de stiinta, de la povestitorii din claca la scriitori adulati, am invatat, am luat aminte am plecat capul rusinat sau in semn de respect si am pornit pe urmatorul  drum numarand leghele, ghidandu-ma dupa o singura stea. Cred in ea si in faptul ca desi norii mi-o acopera uneori “si-n zari vine furtuna” stiu ca ea ramane acolo, mereu si nu va disparea.

p.s. pt cei care au invatat de curand sa asculte si versurile unei melodii a se inlocui “she” cu “he ” de la janis joplin incoace rar a aparut ocazia sa inlocuiesti “he cu “she..

Posted on 14 August '09 by admin, under Eng., Uncategorized, idilice. 1 Comment.